Rivalitatea între frați. "Putem creea mai multă rivalitate impunându-i să fie prieteni". De vorbă cu psihologul Anna Comendant

Indiferent vârsta dintre ei, sex, preferințe, personalitate, capricii și indiferent de cât de mult se iubesc, frații/surorile au momentele lor de rivalitate. Gelozia, competiția și lupta dintre frați și surori sunt lucruri care au loc în mod firesc în orice familie iar ceea ce ar trebui să facem noi, părinții, este să îi lăsăm pe ei să decidă cât de strânsă va fi legătura dintre ei. La acest subiect am discutat cu psihologul Anna Comendant. 

Specialista este de părere că în casa în care urmează să vină un bebeluș e necesar să existe un set de reguli sau instrucțiuni. O puteți desena, scrie, pregăti încă din perioada sarcinii. 

Așa poate arăta un set de reguli:

- ne spălăm pe mâini;

- strângem obiectele mici;

- doar adulții îl iau în brațe;

- doar adultul hrănește bebelușul;

- bebelușul e mereu sub supraveghere;

- când plânge îi cântăm sau zornăim, etc.

De asemenea nu se insistă pe „e sora/fratele tău, trebuie să-l iubești”. Dacă copilul mai mare l-a împins sau bruscat, e ok să-i spunem că în familia noastră nu tolerăm îmbrânciturile, comunicăm când suntem supărați, lovim în pernă și nu în alte persoane”. 

Dragostea între frați va veni cu timpul, ei au nevoie de activități comune, socializare, favoruri, joacă cu multe zâmbete, ajutor reciproc. Toate acestea se câștigă în timp, deci nu avem de ce să cerem „să-l iubești pentru că e al tău”. 

În schimb le putem crea momente de interacțiune în care ambii să se simtă bine și să râdă, așa îi învățăm să se iubească.

Dacă vedeți că există tensiune între ei și  copilul mai mare e încă la vârsta poveștilor, puteți apela la povești terapeutice. Sau inventați voi povestioare despre frații urși sau frații motani, și învățați-i în joacă cum trebuie să se comporte frații.

Prietenia va veni cu anii, sau nu. Nu de noi depinde. Putem creea mai multă rivalitate impunându-i să fie prieteni, decât dacă îi lăsăm să se descurce independent. Copiii mereu vor ști că au frate sau soră. Noi, părinții, ne ocupăm doar de educația lor, și le putem spune „ne-ar plăcea să vă înțelegeți mai bine, să ieșiți doar voi undeva”, „ne-ar plăcea să vă vedem având jocuri și activități comune, ieșiri împreună, secrete”. Dar e alegerea lor dacă au sau nu. 

Regula de baza e simplă „ne respectăm reciproc, ne acceptăm și tolerăm în familie așa cum suntem; chiar dacă s-ar putea să fim diferiți în multe aspecte”.

Citește și Cum pregătim copilul de venirea pe lume a unui bebeluș în familie. De vorbă cu psihologul Anna Comendant 

Sursa foto: facebook/annacomendant, Pinterest.com